PROFILUL EPIDEMIOLOGIC AL TRAUMATISMELOR ȘI INTOXICAȚIILOR LA COPIII CU VÂRSTA DE 0–17 ANI, 11 LUNI ȘI 29 DE ZILE DIN REPUBLICA MOLDOVA ȘI MUNICIPIUL CHIȘINĂU: ANALIZĂ COMPARATIVĂ

Angela Cazacu-Stratu; Svetlana  Cociu; Mihela Petrila

doi:10.5281/zenodo.22747619

Autori

Angela Cazacu-Stratu Departamentul Medicină Preventivă
Svetlana Cociu Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova https://orcid.org/0000-0001-8209-815X
Mihela Petrila Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova https://orcid.org/0009-0007-3724-6417

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.22747619

Cuvinte cheie:

leziuni traumatice, copii, prevalență, Republica Moldova

Rezumat

Obiective. Analiza profilului epidemiologic al traumatismelor și intoxicațiilor la copii în Republica Moldova și municipiul Chișinău în perioada 2015–2023.

Material și metode. Studiul realizează o analiză epidemiologică descriptivă și comparativă a morbidității prin leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe la copiii cu vârsta de 0–17 ani, 11 luni și 29 de zile din Republica Moldova și municipiul Chișinău, în perioada 2015–2023, pe baza datelor secundare din anuarele statistice ale Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Rezultate. Morbiditatea pediatrică a fost aproape dublă față de cea a populației generale (prevalența generală de 411,5/10.000 în Republica Moldova față de 238,1/10.000 la nivel general), cu un vârf epidemiologic la adolescenții de 15–18 ani (1.989,2/10.000 în Republica Moldova și 3.504,1/10.000 în Chișinău); spre deosebire de aceasta, prevalența anuală medie pentru perioada 2015–2023 a fost de 11,1 cazuri la 10.000 de locuitori. Traumatismele habituale (căderi, accidente casnice) au reprezentat aproximativ 75% din cazuri. Accidentele rutiere, deși au constituit doar 1,4–2,1% din total, au reprezentat principala cauză de deces și de complicații severe. Pandemia de COVID-19 a determinat un minim absolut în 2020, urmat de o revenire postpandemică mai pronunțată în rândul copiilor.

Concluzii. Datele oficiale indică lacune importante în raportarea severității traumatismelor. Absența unui registru național de traumatisme limitează elaborarea politicilor bazate pe dovezi. Sunt necesare intervenții multisectoriale integrate pentru reducerea mortalității și morbidității prin traumatisme la copii.