MONITORIZAREA CIRCULAȚIEI ENTEROVIRUSURILOR ÎN POPULAȚIE ȘI MEDIUL AMBIANT ÎN REPUBLICA MOLDOVA, PERIOADA 2016–2025

Mariana Apostol; Valeria  Bîrca; Laura Țurcan; Nicolae Furtuna

doi:10.5281/zenodo.22845552

Autori

Mariana Apostol Laboratorul Național de Referință în infecții respiratorii și enterice virale https://orcid.org/0000-0002-2905-2424
Valeria Bîrca Laboratorul Național de Referință în infecții respiratorii și enterice virale https://orcid.org/0009-0004-1281-7218
Laura Țurcan Direcția supraveghere epidemiologică a bolilor prevenibile prin vaccinări
Nicolae Furtuna Direcția supraveghere epidemiologică a bolilor prevenibile prin vaccinări

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.22845552

Cuvinte cheie:

enterovirus, poliovirus, supraveghere

Rezumat

Introducere. Monitorizarea circulației enterovirusurilor în populație și în mediul ambiant constituie un element-cheie al supravegherii epidemiologice și virusologice. Republica Moldova face parte din Rețeaua Globală de Laboratoare a OMS pentru diagnosticul poliomielitei, care asigură la nivel național supravegherea, detectarea și caracterizarea virusologică a enterovirusurilor din populație și mediul ambiant.

Scopul studiului. Evaluarea circulației enterovirusurilor în populație și în mediul ambiant din Republica Moldova în perioada 2016–2025, pentru consolidarea supravegherii epidemiologice.

Materiale și metode. În perioada 2016–2025 au fost investigate 2415 probe biologice umane și 2370 probe din mediul ambiant, prin metoda virusologică clasică în culturi celulare RD și L20B, urmată de identificarea prin tehnici de biologie moleculară, conform algoritmului OMS pentru supravegherea enterovirusurilor și poliovirusurilor.

Rezultate. În populația umană au fost identificate 176 cazuri de enterovirusuri, rata de pozitivitate constituind 7,29 ± 0,53%. Dintre izolatele obținute, 150 (85,2%) au fost non-polio (NPEV), iar 26 (14,8%) au fost poliovirusuri. Analiza pe grupe de vârstă a evidențiat o scădere a frecvenței izolării enterovirusurilor odată cu înaintarea în vârstă, cea mai mare prevalență fiind înregistrată la copiii cu vârsta de 3–6 ani (104 probe pozitive din 1129 investigate; 9,21 ± 0,86%). Cea mai intensă circulație a enterovirusurilor a fost observată în municipiul Chișinău, atât în probele biologice (8,68 ± 0,70%), cât și în probe de ape reziduale (30,64 ± 1,15%). În mediul ambiant din totalul probelor investigate ponderea probelor pozitive a constituit 24,47 ± 0,88% (580 probe pozitive).

Concluzii. Circulația enterovirusurilor în Republica Moldova în perioada 2016–2025 a fost dominată de enterovirusurile non-polio, iar poliovirusurile detectate au fost de origine vaccinală, confirmând menținerea statutului Republicii Moldova de țară liberă de poliomielită. Supravegherea continuă a enterovirusurilor în populație și în mediul ambiant rămâne esențială pentru detectarea precoce a poliovirusurilor.