CONSUMUL SUPLIMENTELOR ALIMENTARE ÎNTR-UN EȘANTION DE ADULȚI DIN REPUBLICA MOLDOVA: STUDIU TRANSVERSAL

Radu Rusu; Olga Curarari; Alexei Chirlici; Vladislav Rubanovici

doi:10.5281/zenodo.22735489

Autori

Radu Rusu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Chișinău, Republica Moldova https://orcid.org/0000-0002-3685-8530
Olga Curarari Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Chișinău, Republica Moldova
Alexei Chirlici Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Chișinău, Republica Moldova
Vladislav Rubanovici Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“, Chișinău, Republica Moldova

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.22735489

Cuvinte cheie:

suplimente alimentare, starea de sănătate, stil de viață, automedicație

Rezumat

Introducere. Disponibilitatea extinsă a suplimentelor alimentare a transformat consumul acestora într-un fenomen de masă, generând riscuri asociate automedicației. În Republica Moldova, datele privind acest comportament rămân limitate.

Scopul cercetării a fost evaluarea practicilor de consum al suplimentelor în rândul adulților din Republica Moldova pentru identificarea specificului automedicației.

Materiale și metode. Studiu observațional, transversal (noiembrie 2025 – martie 2026), utilizând un chestionar structurat cu 81 de itemi, conceput de autori pe baza cadrului KAP și distribuit în format online și tipărit. Eșantionul a cuprins n=391 respondenți adulți, datele fiind analizate în Microsoft Excel.

Rezultate. Profilul consumatorilor este majoritar feminin (86,7%) și urban (94,9%). Prevalența utilizării suplimentelor este de 80,8%, iar 35,0% le administrează zilnic. Liderii consumului sunt Magneziul (66,2%) și Vitamina D (57,5%). Utilizarea concomitentă a mai multor suplimente alimentare a fost raportată de 54,5% din eșantion. Deși 37,3% urmează recomandările nutriționiștilor, decizia de consum se ia frecvent fără screening biochimic prealabil. Totodată, 47,1% atribuie eronat suplimentelor proprietăți curative, fiind influențați de rețelele sociale (33,8%) și marketingul digital (26,3%). Alimentația haotică și lipsa timpului împing 76,0% dintre respondenți spre auto-suplimentare.

Concluzii. Consumul de suplimente în Republica Moldova este marcat de un nivel ridicat de automedicație neasistată. Este necesară reglementarea pieței publicitare și implementarea unor programe intersectoriale de educație nutrițională.