PARTICULARITĂȚILE TERITORIALE ȘI SPAȚIALE ALE MORBIDITĂȚII ȘI MORTALITĂȚII PRIN BOLI CEREBROVASCULARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
DOI:
https://doi.org/10.5281/zenodo.22727234Cuvinte cheie:
boli cerebrovasculare, Republica Moldova, distribuție spațială, mortalitate, COVID-19Rezumat
Introducere. Bolile cerebrovasculare (BCV) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova. Gestionarea eficientă a acestora impune analiza disparităților teritoriale și a impactului crizelor sanitare.
Scopul studiului constă în evaluarea spațio-temporală a incidenței, prevalenței și mortalității prin BCV la nivel raional și regional în perioada 2014–2024, cu analiza modificărilor observate în perioada pandemiei de COVID-19 și în perioada post-pandemică.
Materiale și metode. Studiu epidemiologic descriptiv și observațional bazat pe datele statistice oficiale ale Ministerului Sănătății. Indicatorii au fost calculați la 10 000 de locuitori (morbiditate) și 100 000 de locuitori (mortalitate), fiind analizați pe regiuni (Nord, Centru, Sud) și raioane.
Rezultate. În perioada 2014–2024, prevalența națională s-a dublat (de la 247,5 la 471,2 la 10000 de locuitori), iar incidența a atins un maxim de 37,3 cazuri la 10000 de locuitori în 2024. În anul 2021 s-a înregistrat o creștere accentuată a mortalității (226,7 decese la 100 000 de locuitori) și o creștere a numărului de cazuri în perioada post-pandemică. Geospațial, Regiunea Nord este cea mai afectată. Raionul Edineț reprezintă polul de maxim al morbidității (incidență 96,4 cazuri la 10 000 de locuitori), în timp ce raionul Florești înregistrează cea mai mare mortalitate (350,5 decese la 100 000 de locuitori). Criuleni prezintă mortalitatea minimă (120,5 decese la 100 000 de locuitori); proximitatea față de serviciile specializate din capitală ar putea reprezenta unul dintre factorii asociați acestei valori.
Concluzii. Rezultatele atestă o fragmentare teritorială severă a indicatorilor BCV, care ar putea fi influențată, între alți factori, de structura demografică și de diferențele de acces geografic la asistența medicală de urgență, fiind necesară descentralizarea rețelei de unități AVC.
Descărcări
Descărcări
Publicat
Cum cităm
Număr
Secțiune
Licență
Copyright (c) 2026 Arta Medica

Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution-ShareAlike 4.0 International License.

