EVALUAREA CONCENTRAȚIILOR DE RADON DIN INTERIOR ÎN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN REPUBLICA MOLDOVA, UTILIZÂND TEHNICI PASIVE

Liuba Corețchi; Aurelia Ababii; Ileana Rădulescu; Bianca-Maria Linca; Theodora Paraschiva Gheorghe

doi:10.5281/zenodo.22756604

Autori

Liuba Corețchi Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova
Aurelia Ababii Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Chișinău, Republica Moldova
Ileana Rădulescu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Măgurele, România
Bianca-Maria Linca Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Măgurele, România
Theodora Paraschiva Gheorghe Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” (IFIN-HH), Măgurele, România

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.22756604

Cuvinte cheie:

radon în interior, instituții de învățământ, detectoare pasive, Republica Moldova

Rezumat

Introducere. Radonul este un gaz radioactiv natural, răspândit în scoarța terestră și rezultat din dezintegrarea radioactivă a uraniului. Expunerea cronică la radon în interiorul încăperilor crește riscul de cancer pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că radonul este principala cauză a cancerului pulmonar la nefumători. Riscul depinde atât de concentrația radonului din interior, cât și de durata expunerii. Monitorizarea și controlul concentrației de radon în locuințe și la locurile de muncă reprezintă o problemă importantă la nivel mondial, instituțiile de învățământ fiind considerate prioritare.

Scopul studiului a fost evaluarea concentrațiilor de radon în instituțiile de învățământ gimnazial din Republica Moldova și identificarea clădirilor în care sunt necesare măsuri de remediere.

Materiale și metode. Concentrațiile de radon au fost evaluate în 300 de instituții de învățământ. Măsurătorile au fost efectuate la parter, în perioada septembrie 2025–martie 2026, utilizând detectoare pasive CR-39. Au fost analizate statistic 288 de măsurători valide (12 detectori au fost pierduți), iar distribuția spațială a fost cartografiată în mediul GIS prin metoda Kriging.

Rezultate. Mediana concentrației de radon a fost de 193,50 Bq/m³, cu valori cuprinse între 20,92 și 1288,26 Bq/m³. În 96 de școli (33,3%), concentrația a depășit nivelul național de referință de 300 Bq/m³. Doza efectivă anuală medie estimată a fost de 1,29 mSv/an, cu valori între 0,11 și 4,52 mSv/an.

Concluzii. Rezultatele indică o variabilitate importantă a concentrațiilor de radon în mediul școlar și necesitatea aplicării măsurilor de remediere în clădirile în care nivelul de referință a fost depășit.