MICROAMBIENTUL TUMORAL CA DETERMINANT BIOLOGIC ÎN CARCINOMUL SEROS OVARIAN DE GRAD ÎNALT: EXPRESIA MARKERILOR IMUNOHISTOCHIMICI

Аннотация

Introducere. Carcinomul seros ovarian de grad înalt (HGSOC) constituie cea mai agresivă formă de cancer ovarian epitelial, definit printr-o pronunțată heterogenitate moleculară și o rezistență crescută la tratamentele convenționale. Investigarea expresiei markerilor imunohistochimici din microambientul tumoral – inclusiv PD-L1, PD-L2, CD4, CD8, CD44, CD105 și CD31 – oferă perspective valoroase asupra mecanismelor de progresie tumorală și asupra identificării unor noi ținte terapeutice.

Materiale și metode. A fost realizată o analiză sistematică a literaturii recente (reviu narativ), selectată din bazele de date PubMed, Scopus și Web of Science, publicate între 2010 și 2025. Studiile incluse, în număr de 40, au evaluat expresia markerilor imunohistochimici în HGSOC și au corelat aceste date cu parametri clinico-patologici, prognostici și terapeutici.

Rezultate. PD-L1 și PD-L2 au fost identificate ca elemente centrale în procesul de evaziune imună, prezentând expresii variabile cu implicații prognostice diverse. Corelarea PD-L1 cu infiltratul limfocitar CD8+ evidențiază o interacțiune complexă între activarea imună și mecanismele de reglare a punctelor de control. Raportul CD4/CD8 a confirmat relevanța infiltratului imun în evoluția clinică și în răspunsul la imunoterapie. În paralel, markerii stromali CD44, CD105 și CD31 au reflectat aspecte complementare ale agresivității tumorale: CD44 este implicat în menținerea fenotipului stem și în rezistența la chimioterapie, CD105 în angiogeneză și tranziția epitelio-mezenchimală, iar CD31 în densitatea vasculară și diseminarea malignă. Integrarea acestor biomarkeri permite conturarea unor profiluri moleculare cu valoare prognostică și terapeutică.

Concluzii. Expresia combinată a markerilor imunologici și stromali în HGSOC reflectă atât mecanismele de evaziune imună, cât și cele de remodelare tumorală. Interpretarea integrată a acestor factori poate contribui la o stratificare mai precisă a pacientelor și la dezvoltarea unor strategii terapeutice personalizate, cu potențial de a îmbunătăți semnificativ prognosticul acestei patologii agresive.