EVALUAREA IGIENICĂ A CONSUMULUI DE ALIMENTE PROCESATE ȘI ULTRAPROCESATE

Alexei Chirlici; Maria Racu; Vladislav Rubanovici

doi:10.5281/zenodo.22736392

Autori

Alexei Chirlici Disciplina de Igienă, Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova
Maria Racu Disciplina de Igienă
Vladislav Rubanovici Disciplina de Igienă, Departamentul Medicină Preventivă, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova

DOI:

https://doi.org/10.5281/zenodo.22736392

Cuvinte cheie:

alimente procesate, alimente ultraprocesate, evaluare igienică, obiceiuri alimentare, sănătate publică

Rezumat

Obiective. Evaluarea igienică a consumului de alimente procesate (AP) și ultraprocesate (AUP) în rândul populației adulte investigate din Republica Moldova, în vederea elaborării unor recomandări practice.

Metode. A fost realizat un studiu descriptiv transversal, pe un eșantion de conveniență de 284 de adulți, prin aplicarea online, în perioada ianuarie–martie 2026, a unui chestionar anonim, autoadministrat, cu 55 de întrebări structurate în patru secțiuni. Chestionarul a fost adaptat pe baza unor surse bibliografice și nu a fost validat anterior aplicării. Analiza datelor a fost exclusiv descriptivă.

Rezultate. Eșantionul a inclus 284 de adulți; 71,5% proveneau din mediul urban, iar 65,5% erau femei. Dintre AUP, cele mai frecvent raportate au fost sosurile industriale (80,6%), mezelurile (79,6%) și produsele de patiserie industrială (65,8%). Gătitul la domiciliu a fost frecvent și a coexistat cu un consum răspândit de AP și AUP. Printre factorii raportați în decizia de achiziție s-au numărat proprietățile organoleptice, lipsa de timp și rețelele sociale. S-a observat un decalaj între percepția predominant negativă asupra AUP și frecvența consumului acestora.

Concluzii. Consumul de alimente procesate și ultraprocesate este frecvent în eșantionul analizat și coexistă cu obiceiuri alimentare aparent favorabile, precum gătitul la domiciliu. Rezultatele susțin necesitatea consolidării programelor de educație nutrițională și a strategiilor de reducere a consumului de alimente ultraprocesate.