BIOMONITORIZAREA EXPUNERII UMANE LA PLUMB: O ANALIZĂ A LITERATURII ȘTIINȚIFICE

Rezumat

Obiective. Plumbul rămâne unul dintre cei mai periculoși și persistenți poluanți toxici din mediu și continuă să reprezinte o preocupare majoră pentru sănătatea publică, în special în cazul copiilor și al femeilor de vârstă reproductivă. Armonizarea legislației naționale cu standardele Uniunii Europene impune instituirea și implementarea unui sistem eficient de biomonitorizare a expunerii populației la plumb în Republica Moldova. Prezenta analiză a avut drept scop sintetizarea dovezilor științifice actuale privind expunerea la plumb, toxicitatea acestuia, efectele de perturbare endocrină și abordările de biomonitorizare umană, în vederea sprijinirii elaborării unui protocol național de biomonitorizare a expunerii umane la plumb în Republica Moldova.

Metode. A fost realizată o analiză a literaturii științifice prin efectuarea unei căutări în bazele de date HINARI (OMS), PubMed/MEDLINE, ScienceDirect, Cochrane Library, Medscape și Google Scholar. Strategia de căutare a utilizat combinații ale următorilor termeni-cheie: plumb, expunere la plumb, toxicitatea plumbului, perturbare endocrină, biomonitorizare umană, matrici biologice, biomarkeri, expunere umană și sănătate publică. Căutarea a fost limitată la publicațiile în limba engleză, publicate în perioada ianuarie 1993 – iunie 2026. Căutarea finală a fost efectuată la 9 septembrie 2026. În analiză au fost incluse articole de cercetare originale, studii de sinteză sistematică și narativă, ghiduri elaborate de organizații internaționale, precum și documente oficiale relevante pentru scopul și obiectivele lucrării.

Rezultate. Au fost analizate dovezile științifice actuale privind biomonitorizarea plumbului la om, cu accent pe sursele de origine ambientală și căile de expunere, mecanismele toxicității, efectele adverse asupra sănătății, matricile biologice și biomarkerii relevanți, precum și rolul biomonitorizării în identificarea populațiilor cu risc crescut și în fundamentarea strategiilor de sănătate publică bazate pe dovezi.

Concluzii. Plumbul continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică, deoarece afectează practic toate sistemele de organe, nu a fost stabilit niciun nivel sigur de expunere, copiii sunt deosebit de vulnerabili la efectele sale toxice, iar expunerea la plumb generează o povară socioeconomică semnificativă. Biomonitorizarea expunerii umane la plumb este esențială pentru consolidarea și armonizarea sistemului de supraveghere a sănătății publice din Republica Moldova cu standardele europene. Prioritățile actuale includ implementarea unor protocoale standardizate de biomonitorizare a plumbului la om și identificarea celor mai informative matrici biologice și a biomarkerilor relevanți, în funcție de particularitățile specifice vârstei și de valorile de referință pentru expunere stabilite în funcție de efectele asupra sănătății.