CUNOȘTINȚE, ATITUDINI ȘI PRACTICI ALE POPULAȚIEI PRIVIND CONSUMUL DE SUPLIMENTE ALIMENTARE

Rezumat

Introducere. Conceptul de suplimente alimentare a apărut în ultimele două decenii ale secolului XX și a fost reglementat inițial în Statele Unite ale Americii, după dispute între FDA (Food and Drug Administration) și producători. Aceste produse sunt menite să completeze dieta, conțin specificații privind respectarea unei diete echilibrate și nu sunt medicamente, dar necesită reglementări stricte pentru a asigura siguranța lor.

Material și metode. Studiul epidemiologic de tip transversal, desfășurat în a.2023, a inclus o anchetă reprezentativă pentru populația generală din Republica Moldova, acoperind atât mediul rural, cât și urban. Cercetarea a utilizat diverse metode, inclusiv analiza istorică, descriptivă, sociologică, matematică și statistică, și s-a bazat pe metodologia KAP (Knowledge, Attitudes, and Practices) pentru a evalua cunoștințele, atitudinile și practicile legate de consumul de suplimente alimentare. A fost elaborat un chestionar structurat în patru compartimente, conținând 34 de întrebări. În cadrul studiului au fost intervievați 423 de respondenți.

Rezultate. Eșantionul de studiu a inclus două categorii de vârstă: 54,6% (231 persoane) aveau între 18 și 30 de ani, iar 45,4% (192 persoane) aveau între 31 și 60 de ani. Majoritatea participanților au fost femei, reprezentând 90,1% (381 persoane), comparativ cu 9,9% (42 persoane) bărbați. Din 423 de respondenți, 41,67% au menționat vitaminele și mineralele ca fiind suplimente alimentare. Pe când, 8,33% din respondenți au inclus medicamente în categoria suplimentelor alimentare, iar alte 8,33% au menționat produse alimentare. În cadrul sondajului, 74% dintre respondenți cunoșteau compoziția suplimentelor alimentare pe care le foloseau, iar 26% nu aveau aceste informații. Respondenții au indicat diverse motive pentru utilizarea suplimentelor alimentare: îmbunătățirea imunității (23,17%), creșterea rezistenței organismului (22,22%), tratamentul (15,60%), frumusețea și îngrijirea personală (14,18%), pierderea în greutate (2,13%) și creșterea în greutate (1,89%). Un mic procent le folosește ca desert (0,24%) sau în regimul alimentar obișnuit (1,18%), iar 0,24% nu au specificat un motiv. Întrebarea despre atitudinea față de suplimentele alimentare a relevat patru motive principale pentru reticența respondenților: 16,31% își exprimă îngrijorări legate de eficiența scăzută a suplimentelor, 21,04% menționează lipsa studiilor științifice adecvate, 20,56% consideră costul prea ridicat, iar 30,49% indică lipsa de cunoștințe despre beneficiile, riscurile și modul corect de utilizare a suplimentelor. Utilizarea suplimentelor în loc de medicamente este rară, doar 4,3% dintre respondenți afirmând că fac acest lucru. Majoritatea, 76,6%, preferă tratamentul convențional, sugerând încredere în medicamente sau prudență față de auto-medicamentație. Un procent de 19,1% recurg uneori la suplimente în locul medicamentelor, posibil pentru situații minore sau neurgente.

Concluzii. Rezultatele studiului au evidențiat dorința respondenților de a adopta un stil de viață sănătos, dar necesitatea sprijinului și promovării, diversitatea atitudinilor față de suplimentele alimentare și necesitatea inițiativelor educaționale pentru a facilita alegeri informate privind dieta și suplimentele.