TERAPIA CU FAGI: ASPECTE LEGISLATIVE ȘI MODELE DE IMPLEMENTARE ACCESIBILE ȚĂRILOR CU VENITURI MICI ȘI MEDII

Rezumat

Introducere. Rezistența la antimicrobiene este un fenomen ce evoluează într-un tempou îngrijorător și impune implementarea unor intervenții și terapii eficiente. Terapia cu bacteriofagi a evoluat timp de peste 100 de ani și s-a dovedit efectivă contra bacteriilor multi-rezistente. Specificul terapiei, costul de producere și scepticismul social nu a permis implementarea ei uniformă la nivel mondial. Acest articol este elaborat cu scopul de a prezenta o imagine comprehensivă a reglementării terapiei cu bacteriofagi, modificările suferite în timp, din punct de vedere legislativ la nivel mondial. Totodată, în acest articol vor fi analizate cele mai bune modele de reglementare și aplicare a terapiei cu bacteriofagi care pot fi împrumutate de țările cu venituri mici și medii.

Material și metode. Pentru acest studiu, a fost efectuată o căutare în bazele de date SCOPUS, PubMed, Google Scholar utilizând cuvintele-cheie și operatorii BOOLEAN: ,,AND”, ,,OR” și ,,NOT”. Căutarea a returnat 649 lucrări științifice. După aplicarea criteriilor de includere/excludere, 32 de lucrări au fost incluse în etapa finală a studiului.

Rezultate. Analiza literaturii de specialitate a arătat mai multe forme plauzibile de utilizare a bacteriofagilor existente pe mapamond: terapie experimentală sub umbrela studiilor clinice, utilizare compasională, produse medicamentoase pentru terapie avansată; fiecare având o reglementare specifică. Analiza fiecărei forme de utilizare și a politicilor consacrate a arătat că pentru țările cu venituri mici și medii, singurele opțiuni de introducere a terapiei cu bacteriofagi în medicina umană ca metodă de combatere a rezistenței la antimicrobiene este ca terapie experimentală sau utilizare compasională.

Concluzii.  Terapia cu bacteriofagi evoluează continuu, iar cadrul legislativ necesită a fi potrivit la noile tendințe. Modele de reglementare și utilizare cu succes a acestei terapii trebuie adaptat specificului țărilor indiferent de clasa economică pentru a asigura accesul echitabil și omogen al pacienților din întreaga lume la această metodă de tratament.